Economic

Economia locală

Cele trei mari etape care au afectat viața socio-economică din zonă trebuie luate în considerare pentru a înțelege apetitul populației stabile, active, de a se implica în dezvoltarea comunitară și/sau de a iniția o activitate antreprenorială în zonă. Este vorba de proliferarea industriei petroliere (începutul secolului al XX-lea), industrializarea masivă sub comunism, migrație profesională și exod rural (1949-1989), și tranziția care a adus cu sine dezindustrializarea, rerularizare și migrație externă masivă (1990 – prezent).

Spre deosebire de alte zone ale țării unde pământul era principala resursă economică, industrializarea din perioada comunistă a avut efecte diferite asupra lumii rurale specifice teritoriului localității Vârfuri. Pe Valea Cricovului Dulce industrializarea și modificarea structurii ocupaționale a început mult mai devreme, chiar de la începutul secolului trecut. Munca la sondele petroliere și apoi la uzine sunt antecedente istorice specifice care și-au pus amprenta asupra mentalității oamenilor, atitudinii lor față de pământ și față de muncă, asupra relațiilor umane și în general asupra standardelor de viață. Însă, chiar dacă vorbim în ambele etape (industria petrolieră de la 1900 și apoi uzinele de după 1950) de decăderea pe un plan secund a ocupațiilor specifice unei societăți tradiționale, există diferențe în privința modificărilor determinate asupra mentalității.

Prima etapă a adus cu sine o individualizare și axarea pe propriile capacități în avansarea pe ierarhia socială, cea de-a doua etapă este responsabilă pentru o atitudine de „paternalism, ca stare de dependență protejată”. Cea de-a doua este însă mult mai vie în comportamentul localnicilor, dată fiind proximitatea temporală și numărul exponenților mult mai ridicat decât în cazul primei atitudini (de independență și individualism).

Transformările economice de după 1990 trebuie citite și pornind de la aceste două atitudini, în special de la cea generată de industrializarea masivă din perioada comunistă. Pierderea locurilor de muncă, prin restructurări și închiderea uzinelor, a condus la accentuarea fenomenelor de reruralizare a satelor (în special în prima decadă a anilor ‘90) și de migrație, ultimul având un impact direct asupra îmbătrânirii satelor. Creșterea animalelor și agricultura au devenit refugii și plase de siguranță pentru segmentele de populație afectate. Teritoriul comunei Vârfuri este însă unul predominat și în prezent de practicarea unei agriculturi tradiționale, de subzistență, axată pe autoconsum. Când spunem agricultură de subzistență sau semisubzistență luăm în calcul trei criterii semnificative: suprafața terenului, producția obținută și gradul de valorificare a acestora pe piață.

De mai bine de un deceniu, în special după primele restructuri, se prefigurează transformarea economiei locale într-una antreprenorială. În comună există actori locali, practicanți ai formelor moderne ale economiei de piață. Prin prisma celor două tipuri de economii coexistente – țărănească și antreprenorială – economia locală a comunei Vârfuri se înscrie în modelul descris de teoria economică duală. Conform teoriei, locul central pe care agricultura de subzistență îl ocupă în cadrul vieții economice a satului contemporan conturează și mai mult slaba dezvoltare a acestuia.

Tabel: Diferențe între economia țărănească și cea antreprenorială

Economie țărănească Economie antreprenorială
– Țăranul „vrednic” și familia sa, în prim plan;

– modul de viață este asigurat prin gospodărie și proprietate, după ritmul anotimpurilor;

– producția agricolă este una ciclică, se obține și se consumă anual.

– „Fermierul” : în prim plan se află fermierul, agricultorul, crescătorul de animale, arendașul, un grup de asociați;

– producția depășește nevoile de consum și este orientată spre piață și profit.

Din momentul declanșării dezindustrializării, reruralizarea comunei a fost cu atât mai acută cu cât pe parcursul perioadei comuniste populația activă era orientată în special pe practicarea unei munci specializate într-un sistem organizat (fabrica, uzina), care le asigura traiul cotidian și bătrânețea. Disponibilizările de după 1995 și oferta slabă de muncă în zonă au plasat locuitorii comei Vârfuri între ciocan și nicovală. Pe de o parte nu aveau pregătirea profesională pentru a se adapta rapid la noile realități din piață, nu existau nici oportunități pe plan local, nu aveau nici resursele pentru a investi într-o afacere proprie. De cealaltă parte competențele în agricultură ale localnicilor se rezumau la practicile gospodărești, mica agricultură de subzistență. Mai mult, zona nu este una propice agriculturii intensive, atât din cauza reliefului cât și din cauza fărâmițării suprafețelor agricole.

Comuna Vârfuri se situează în aproprierea orașului Pucioasa, la aproximativ 10 kilometri, aflat la vestul comunei, și la 20 de kilometrii de municipiului Moreni, aflat la sud de comună, fiind astfel în sfera de influență a acestora. Relațiile cu acestea sunt numeroase si diverse: de aprovizionare cu diverse lucruri care nu pot fi cumpărate pe plan local, deplasări pentru munca in oraș, deplasări pentru sănătate, pentru învățământ. Relațiile economice care se stabilesc in interiorul comunei (între sate), cât și între comuna Vârfuri și localitățile învecinate trebuie să urmărească realizarea funcției economice atât la nivel local cat si la nivel micro-regional.

Creșterea economică a comunei este strâns legată de dezvoltarea infrastructurii, în special a căilor de comunicații și a utilităților.

Statistici agenți economici in comuna Vârfuri, la nivelul anului 2019:

Denumire indicator Valoare indicator pentru Procent din județul
statistic comuna Vârfuri Dambovita
Număr agenți economici 59 agenți economici 0.16% din totalul agenților economici

din Județul Dâmbovița

Cifra de afaceri 17,2 milioane lei

(2,2 milioane euro)

0.11% din cifra de afaceri din Județul

Dâmbovița

Număr angajați 105 angajați 0,20 % din totalul de angajați din Județul Dâmbovița
Profit 1,7 milioane lei

(386.601 euro)

0,12% din profitul net realizat în Județul Dâmbovița

 

Top firme din Vârfuri, Județul Dâmbovița, la nivelul anului 2019:

Denumire criteriu Top firme
Cifra de afaceri 1.         VALENTIN VLAD FOREST S.R.L. 11 milioane lei (2,5 mil euro)
2.         RADTOP SRL, 962.770 lei (218.811 euro)
3.         KISKART PREST S.R.L., 817.940 lei (185.895 euro)
4.         DAVID VASILE TRANS S.R.L., 751.581 lei (170.814 euro)
5.         RIN TRANS 7269 S.R.L., 741.383 lei (168.496 euro)
Număr de angajați 1.         VALENTIN VLAD FOREST S.R.L., 31 angajați
2.         ETOLIA CAFE S.R.L., 15 angajați
3.         DARKOFF S.R.L., 12 angajați
4.         ALFA CART CONSTRUCȚII CASE S.R.L., 6 angajați
5.         INSTRUCT CONSULTING S.R.L., 5 angajați
Profit 1.         VALENTIN VLAD FOREST S.R.L., 766.448 lei (174.193 euro)
2.         ONVA SPECIAL CONS SRL, 310.222 lei (70.505 euro)
3.         KISKART PREST S.R.L, 263.891 lei (59.975 euro)
4.         RINS TRANS 7269 S.R.L., 170.140 lei (38.668 euro)
5.         DAVID VASILE TRANS S.R.L., 112.513 lei (25.571 euro)

Top domenii de activitate din Vârfuri, Județul Dâmbovița după cifra de afaceri:

  1. CAEN 220 – Exploatare forestieră – 11,9 milioane lei (2,7 mil euro)
  2. CAEN 4941 – Transporturi rutiere de mărfuri – 2,2 milioane lei (489.683 euro)
  3. CAEN 4120 – Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale – 1,4 milioane lei (312.294 euro)
  4. CAEN 4333 – Lucrări de pardosire și placare a pereților – 953 lei (101.580 euro)
  5. CAEN 7022 – Activități de consultanță pentru afaceri și management – 677 lei (82.427 euro)

Top domenii de activitate din Vârfuri, Județul Dâmbovița după numărul de angajați:

  1. CAEN 220 – Exploatare forestieră – 35 angajați
  2. CAEN 4791 – Comerț cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet – 27 angajați
  3. CAEN 4941 – Transporturi rutiere de mărfuri – 15 angajați
  4. CAEN 4120 – Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale – 12 angajați
  5. CAEN 4711– Comenzi cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun – 5 angajați

 

Top domenii de activitate din Vârfuri, Județul Dâmbovița după profit:

  1. CAEN 220 – Exploatare forestieră – 663 lei (174.469 euro)
  2. CAEN 4120 – Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale – 193 lei (73.908 euro)
  3. CAEN 4333 – Lucrări de pardosire și placare a pereților – 222 lei (70.505euro)
  4. CAEN 4941 – Transporturi rutiere de mărfuri – 970 lei (66.584 euro)
  5. CAEN 3299 – Fabricarea altor produse manufacturiere n.c.a. – 379 lei (768 euro)

Agricultura este cea de-a doua activitate economică de bază a județului Dâmbovița, cu o contribuție la valoarea adăugată brută a județului de circa 11,6%. Sectorul vegetal este preponderent, deținând circa 64% din totalul producției, față de circa 36% cât reprezintă sectorul producției de animale. Producția vegetală este oriectată spre cultura cerealelor boabe, cartofilor, legumelor și fructelor, producțiile obținute la legume, fructe și cartofi plasând județul Dâmbovița în categoria marilor producători.

În anul 2010, județul Dâmbovița a dat 10,4% din producția națională de fructe (locul 2 pe țară), 7,3% din producția de legume a țării (locul 3 pe țară) și locul 1 pe țară la producția de cartofi. În ce privește producția de animale, Dâmbovița deține locul 6 în ierarhia județelor la producția de carne și locul 3 la producția de ouă.

Contact

Adresa : comuna Varfuri, sat Suvita, nr. 137

Telefon: 0245233102;

Fax: 0245233063;

Info

Comuna Vârfuri este situată în regiunea deluroasă a Munteniei, cuprinsă la întretăierea coordonatelor geografice de 45o15” – latitudine nordică şi 25o30” – longitudine estică, având o altitudine ce variază de la 410 m - Valea Stârcului şi 731 m dealul Fusarul, deasupra nivelului mării şi ocupând o suprafaţă de 25 Km2.

Zone vecine

Se învecinează la est cu comuna Vişineşti prin culmea dealului „Prăvăciorul”, la vest cu satul Diaconeşti – oraş Pucioasa prin muchia dealului Ulmetul, la sud cu comuna Valea-Lungă despărţită prin Valea Stârcului, dealurile Prigorile, Tigerului şi Corboaica, iar la nord cu comuna Bezdead pe culmea dealurilor Cojoiu, Fusaru şi Miercanu.