Comuna la inceput s-a numit “Varfu”. Satul s-a desprins din marele sat Bezdead,cel mai mare din nordul judetuli, atestat documentar inca de prin anul 1531.In zona de sud a acestuia,care se numea “Varfu”, s-a format un nucleu de oameni,devenit sat,care s-a desprins de Bezdead cam in prima jumatate a secolului XVIII (intre anii 1700-1730), ca sat de sine statator atestat statistic la 1810 cu denumirea de “Varfu” , dar locuitorii de atunci,constatand ca se intinde pe mai multe varfuri de deal,i-au spus “Varfurile”, iar pe la inceputul sec.XX sa-i spuna pana azi “Varfuri”.
Este compusa din sapte sate si anume:Varfuri (Centru),Cojoiu,Carlanesti,Valea Rea sau Merisoru, Strambu sau Ulmet,Suvita si Statesti.
Varfuri Centru: i se spune asa pentru ca se situeaza in centrul comunei si a fost pana la alunecarea de teren din 1980 centrul administrative al acesteia.Aici este situate Biserica,monumental,a fost primaria,politia,caminul cultural si sediul celorlalte institutii ale comunei.
Cojoiu: se situeaza in partea de nord a comunei.Se banuieste ca numele i-ar veni de “cojoieni”, locuitori ce se ocupau cu paza padurilor pe mosiile boieresti sau de la dealul Cojoiu.
Carlanesti: situat tot in partea de nord a comunei.De aici se spune ca provenea un mosnean din Bezdead,cu numele de Carlan si de aceea locului i s-a spus Carlanesti,Legendele spun ca aici cresteau capitanii lui Mihai Viteazul “carlanii” (caii tineri)si de aici ar proveni denumirea.
Valea Rea sau Merisoru: este situata in partea de est comunei.I s-a spus probabil asa pentr ca este asezata intr-adevar pe teren rau, din punct de vedere al accesibilitatii, mai ales pet imp polios sau iarna.Vara insa este o zona placuta cu vegetatie si privelisti minunate.Este strabatut de un raulet cu acelasi nume,dar nu se stie précis daca satul ar fi imprumutat numele rauletului sau daca rauletul ar fi imprumutat numele satului.Acum oficial se numeste Merisor, nume schimbat cu cateva decenii in urma, la o reforma administrativa.Este cunoscut din secolul XVI.
Strambu sau Ulmet: se situeaza in parte de vest a comunei.Numele “Strambu” se banuieste ca ar veni de la paraul care il strabate cu multe cotituri ale albiei sale.La reforma administrative i s-a schimbat numele in Ulmet,pentru ca asa a fost denumita acesate zona cu secole in urma,din cauza existentei unor paduri de ulmi.S-au gasit informatii ca satul Ulmet apartinea de Visinesti in anul 1799,iar la recensamantul din 1899 este cuprins in satele Serbanesti si Glodeni Vale.
Suvita: se afla in partea de sud a comunei,de-a lungul paraului cu acelasi nume, de unde pare ca a luat si denumirea.Este centru administrative al comunei de cand au fost mutate aici primaria si celelalte institutii locale, ca urmare a alunecarilor de teren din 1980.
Statesti: este satul care a aparut ultimul in statisticile comunei si anume in anul 1864. Se presupune ca numele a fost luat de la un anume State, probabil unul din primii locuitori ai zonei,urmasii luand numele de Statescu si de acolo si numele satului. De altfel, este populat cu multe familii cu numele de Statescu.
Istoria
Nu exista dovezi ca pe teritoriul aceste commune ar fi existat asezare omeneasca organizata pana cu aproximativ 300 de ani in urma,satul luand fiinta din populatiile unor sate mai vechidin jur,anume Bezdead,Serbanesti,Glodeni ori Valea Lunga,aflate pe mosiile unor mosneni din aceste sate,grupandu-se cu timpul intr-o unitate administrative atunci cand au reusit sa-si formeze un nucleu in jurul unei biserici si sa constate ca se pot administra singuri, ori a aparut o lege care sa oblige o organizare administrative noua.
Au existat locuitori pe aceste meleaguri inca din anul 1700, desigur foarte putini si foarte raspanditi prin poieni si paduri,pe varful dealurilor ori pe vai,cate o familie sau mici grupuri cu putine legaturi intre ei, unde aveau o locuinta destul de simpla,o coliba facuta din pari infipti in pamant,ingraditi cu nuiele lipite cu pamant sau un bordei,toate invelite cu paie sau coceni de porumb.In jur,daca era pamant acoperit de copaci ori alta vegetatie,defrisau, isi faceau teren pentru faneata si pasune,pentru culture si plantatii de pomi.
In aceasta zona se presupune ca primii oameni erau fugari ori mosneni din Bezdead, in zona de nord,ori clacasi pe mosiile mosnenilor din Serbanesti ( pe care ii putem categorisi mici mosieri),sau veniti din Valea Lunga (Radu Tataru si Grigore Falcuta),care si ei stapaneau niste mici mosii.
Prima atestare documentara administrative o gasim in “Cartografia Judetului Dambovita”la pagina 11.Se crede ca satul aluat fiinta sau mai précis a fost populat chiar de pe la anul 1700,bazandu-se pe cateva argumente si anume:
– satele din jur,atestate documentar mult mai inaintea acestui sat,Serbanesti din anul 1538,Motaieni din 1639,Glodeni din 1612,Pietrosita din 1592,Bezdead (care este considerat de unii istorici sat mama pentru Varfuri) din 1571, iar in Cartografia din 1810, nu avea o populatie mult diferita de cea din prezent.- un alt argument este si acela ca daca in 1810 Popa Anghel, fiul lui Popa Banu,avea 50 de ani si fusese preotit in anul 1792, probabil ca Popa Banu era inaintat in varsta si slujise ca preot de pe la 1720-1730 cand colectivitatea de aici avea biserica si se constituise ca sat, desi avea o populatie de ordinal zecilor de personae; o crestere demografica rapida cunoscuta dupa 1800, nu putea sa aiba loc inainte,deoarece lipsea total asistenta medicala la sate si desi se nasteau multi copii,mureau de mici, asa ca nu se poate lua in calcul o crestere demografica precum cea din a doua jumatate a secolului XIX sau prima din secolul urmator.
Preotul Stelian Varfureanu a spus ca satul ar fi luat fiinta atunci cand niste pastori,ce veneau vara cu vitele la pascut pe poienile din acest sat,s-au hotarat sa se stabileasca aici,venind si cu familiile,construindu-si locuinte(care in acele timpuri erau destul de simple),adaposturi de vite,avand pasuni si loc de faneata destul si fiind scutiti de a mai transporta furajele acolo unde ar fi stat.
Secolul XX a fost un secol marcat de multe schimbari si realizari de interes obstesc si de cresterea nivelului de trai si gradului de civilizatie al populatiei.
In 1911 s-au inaugurat biserica din piatra cioplita si scoala din centru,cu doua clase si cancelarie.
In 1923 s-a construit monumental eroilor.
In 1925 s-a terminat constructia scolii din Ulmet, din caramida,cu doua clase si cancelarie.
In anii 1925-1926 s-a construit scoala Cojoiu cu doua Sali de clasa din barne.
In anul 1928 s-a terminat si constructia scolii din Carlanesti, din barne,cu o singura clasa.
In 1936 s-a terminat constructia unui nou local de primarie,din caramida ,cu patru camere si o sala pentru adunari populare.
In 1947 s-a marit spatiul de invatamant la scoala Varfuri centru,cu doua Sali de clasa,iar in 1961 s-au mai construit trei sali.Dupa cutremurul din 1940 s-au facut reparatii la o sala de clasa de la scoala din centru,care fusese deteriorate,precum si la cea din Cojoiu.
Un pas mare spre civilizatie s-a facut in perioada 1947-1950, prin electrificarea comunei.
In anul 1947 s-a inceput modernizarea centrului comunei,care era atunci langa Biserica si monument.Au fost construite un Camin Cultural cu sala pentru spectacole si cinematograf,cu o sala pentru biblioteca,o cladire care adapostea posta,telefoanele,o grdinita de copii si un magazine universal al cooperativei.
Dupa 1980,cand s-a produs marea alunecare de teren sic and toate aceste cladiri au fost afectate si demolate la numai cativa ani de la darea in folosinta, centrul s-a mutat pe Suvita, primaria in cladirea dispensarului,caminul in niste baraci lasate de schela petrolifera,gradinita intr-o casa inchiriata si s-a pornit din nou la noi constructii,dar numai pentru Caminul Cultural si biblioteca,pentru o noua gradinita care uterior a fost folosita pana astazi pentru sediul primariei,un bloc de locuinte care a gazduit in cateva camerecentrala telefonica,desfiintata ulterior si posta,care functioneaza acolo si in prezent.
Din initiative Federatiei Cooperatiste din Targoviste si cu finantare din partea ei,s-au construit un local pentru o brutarie in fata primariei ,care din pacate a ramas neterminat dupa evenimentele din 1989.Caminul Cultural,blocul si cladirea unde functioneaza azi primaria,au fost terminate in 2-3 ani,construindu-se in acelasi timp si o cladire care sa serveasca sediu pentru politie,cu finantare din partea Ministerului de Interne.
Din 1990 si pana la sfarsitul secolului XX nu s-a mai construit nimic,dar putem mentiona actiunea de retrocedari de paduri si terenuri expropriate,donate,cedate,comasate in perioada comunista si terminarea unor lucrari incepute.
Intre anii 2000 si 2011 s-au realizat lucrarile cele mai importante care au schimbat mari parti din comuna,asfaltarea drumurilor principale spre Pucioasa,ce strabat Ulmetul, o mica parte din Statesti si Suvita si ulterior si a drumului principal Suvita-Cojoiu si o parte din Valea Rea,construirea bazei sportive,reabilitarea Caminului Cultural,construirea After School,actiunea de colectare a gunoaielor,construirea releului pentru telefonie mobile,telefonia automata,televiziunea prin cablu pentru o parte din comuna,achizitionarea unui utilaj terasier multifunctional foarte necesar comunei,infiintarea centrului P.A.P.I (punct acces personae la informatie),modernizari la scoala si primarie,incalzire centrala la scoala,primarie,biserica.